Luăm o pauză de la călătoriile prin Londra (chiar, ați citit primele 2 părți, da? dacă nu sunt aici și aici) și ne întoarcem la cronica de carte și nu oricum, ci cu Middlesex a lui Jeffrey Eugenides.

Jeffrey Eugenides nu îmi este străin, deoarece am citit înițial Sinuciderea fecioarelor și deși povestea nu m-a impresionat (văzusem filmul cu mulți ani în urmă) am apreciat extrem de mult stilul lui. Am descoperit un autor ce scrie atât de frumos încât ar putea să-ți povestească orice temă ciudată sau ambiguă și să te fascineze. Așa s-a întâmplat și cu Middlesex. Auzisem frecvent vorbindu-se de carte în varii contexte, așa că nu am rezistat tentației și am căutat pe Scribd volumul. Puteți încerca Scribd gratuit pentru 30 zile, timp în care aveți acces la 3 cărți și un audiobook. Merită.

Nu este o carte ușoară, din contra. În ciuda faptului că îmi placea foarte mult, realizam că o citesc într-un ritm mult mai încet decât în mod normal. O carte de dimensiunea Middlesex o „devorez” în mod normal, dacă timpul îmi permite, în 1-2 zile. Acum nu s-a întâmplat așa. Middlesex este o odisee. În ciuda faptului că tema principală este o afecțiune genetică (fiind vorba de un hermafrodit, sau un intersex cum noile terminologii au numit indvizii cu un sex ambiguu), cartea te duce prin istoria a 3 generații: Cal, părinții și bunicii, dar sunt numeroase personaje adiacente ce își lasă o amprentă puternică asupra poveștii.

Cal, sau initial Calliope, provine dintr-o familie de greci ce s-au văzut nevoiți să fugă spre Statele Unite în timpul primului război mondial. Povestea de dragoste dintre bunicii lui Cal este catalizatorul erorii genetice ce avea să îl afecteze mai târziu pe Cal.

Povestea înlănțuită a celor 3 generații se ramifică prin detalii istorice, îți sunt povestite în detaliu:

  •  evenimente geo-politice de dinainte de Primul Război Mondial, interbelic, în timpul și post Al Doilea Război Mondial și prezent,
  • incest, povești de dragoste interzisă într-o cultură în care religia și tradiția ocupă un loc puternic,
  • economia și modul în care cele 3 generații învață să gestioneze și să sporească averea,
  • anxietatea socială și teama de a fi diferit, de a fi perceput greșit și stigmatizat pentru ceva ce este independent de omul afectat,
  • aspecte de natură medicală, în special din ramura geneticii.

Cal își începe viața ca fiind încadrată în genul feminin, dar constată de-a lungul timpului că nu se regăsește ca femeie, iar cu ajutorul doctorilor își confirmă bănuielile, dar într-o societate în care hermafrodiții erau de-a dreptul legende, mituri, Cal se vede aruncată într-un vârtej de emoții și trăiri, simțind că s-a născut a doua oară.

Am fost întotdeauna fascinată de genetică și în special de latura psihologică în care sexul unui individ nu mai dictează și genul, acesta uneori simțindu-se în corpul greșit, identificându-se ca sexul opus. Cu atât mai mult este fascinant un individ ce se regăsește la granița dintre cele 2 atât fizic cât și psihic.

Și dacă nu v-am convins eu să citiți Middlesex, arunc ușor informația: Jeffrey Eugenides a obținut premiul Pulitzer pentru ficțiune în anul 2003. Nu este o lectura ușoară și categoric este nerecomandată persoanelor cu o perceptie rigidă asupra lumii. Dar măcar pentru felul frumos în care Jeffrey Eugenides știe să îmbrace o poveste merită să o citiți. Deci, v-ar tenta?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *